Asa ciudat e atunci cand iti doresti cu atata ardoare sa poti sa dai in jur din ce e strans in tine...si nu poti nici macar un strop.
Tot incerc sa scriu cateva randuri si nu reusesc nicicum.
Prin minte se perinda flashuri cu tot felul de imagini cu locuri, oameni, sunete, o bogatie intreaga de senzatii de toate felurile pe care nu pot nicicum sa le descriu.
joi, 11 martie 2010
vreme trece...vreme vine...
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu