sitting on the edge of abyss...eating chocolate..and wondering...what the heck am i doing here?

ieri.
ieri a fost baba mea.
irelevant. pentru oricine altcineva.


Cu picioarele balabanindu’se de marginea prapastiei..privesc orizontul gri.
Nu tu soare..nu tu floricele colorate…ne’au mintit astia cu primavara lor…si eu am crezut…ca o sa fie cum zic ei. Da’ nu’i.

Si nici tipenie de alta fiinta. Pustiu in dreapta…pustiu in stanga. Doar eu…cerul deasupra…si haul dedesubt.

Stiti poezia Simetrie a lui Sorescu?...da au ba…o sa o postez…

Hellllooooouuuu……eeellllooooouuu….oooouuuu….uuuuu…….u!?!

Deci chiar nu’mi vine sa cred. Nici macar gandurile nu au rezonanta aici. Imi tot vin in minte axiome tembele, chestii precum…. De ce se folosesc ace sterilizate pentru condamnatii la moarte? Sa nu se infecteze moartea? Daca papusa Barbie e asa populara...de ce trebuie sa ii cumparam prieteni ?...Cu ce se lipeste Teflonul de tigaie ?

Cineva urla..incep sa se auda si sunete de trafic intens...Shhhh.....putin respect dom’le..nu vezi ca stau pe marginea prapastiei ?...Chiar asa..nu mai poate omu’asa stea linistit cu melancoliile lui ?...

N’ai sa mai vezi asa ceva...nici macar aici in the fuckin’ middle of nowhere nu pot sa am liniste.

Ah.....parca va promisesem o poezie nu ?...minunata. Sorescu asta stia el ce stia.

Simetrie

Mergeam asa,
Cind deodata in fata mea,
S-au desfacut doua drumuri:
Unul la dreapta,
Si altul la stinga,
Dupa toate regulile simetriei.
Am stat,
Am facut ochii mici,
Mi-am tuguiat buzele,
Am tusit,
Si-am luat-o pe cel din dreapta
(Exact cel care nu trebuia,
Dupa cum s-a dovedit dupa aceea).

Am mers pe el cum am mers,
De prisos sa mai dau amanunte.
Si dupa aceea in fata mea s-au cascat doua
Prapastii:
Una la dreapta
Alta la stinga.
M-am aruncat in cea din stinga,
Fara macar sa clipesc, fara macar sa-mi fac vint,
Gramada cu mine in cea din stinga,
Care, vai, nu era cea captusita cu puf!
Tiris m-am urnit mai departe.
M-am tirit ce m-am tirit,
Si deodata in fata mea
S-au deschis larg doua drumuri.
"V-arat eu voua!"-mi-am zis-
Si-am apucat-o tot pe cel din stinga,
In vrajmasie.
Gresit, foarte gresit, cel din dreapta era
Adevaratul, adevaratul, marele drum, cica.
Si la prima rascruce
M-am daruit cu toata fiinta
Celui din dreapta. Tot asa,
Celalalt trebuia acum, celalalt...
Acum merindea imi e pe sfirsite,
Toiagul, din mina mi-a-mbatrinit,
Nu mai dau din el muguri,
Sa stau la umbra lor
Cind m-apuca disperarea.
Ciolanele mi s-au tocit de pietre,
Scirtie si mirie impotriva-mi,
C-am tinut-o tot intr-o greseala...

Si iata in fata mea iar se casca
Doua ceruri:
Unul la dreapta,
Altul la stinga.


Inadmisibil. IN-CRE-DI-BIL !!!!!

Vocea aia tampita nu se mai opreste din injurat. Nu cred ca e una din vocile mele...ale mele’s mai diplomate, mai cumincioare totusi..ma inteleg cand am nevoie sa fiu singura si nu ma mai bat la cap.
Gata ! M’am saturat. Plec. Unde ? Naiba stie ! Unde m’or duce picioarele. Nu ma cautati...nu ma sunati...sunt in vacanta. Eu cu vocile !


Apropos...voi ce ziceti ?...stanga ?...sau dreapta ?