marți, 9 martie 2010

sick and tired




Si iar e seara. Ceasul agatat de perete arata ora 2 si 13 minute de vreo cateva luni…n’are a face….O sa se faca si in noaptea asta ora 2 si 13 minute, la un moment dat…

Bezna o sa fie la fel de neagra ca si ieri...si o sa-si prelinga mazga de mizerie peste orasul din care se ridica aburi de somn si vise. Aburi de insomnii si angoase, aburi de dragoste dintre pereti inchisi in colturi, aburi de corpuri incolacite...Sau poate de cochilii goale, sictirite, uscate, tinute la copt in cutiile de chibrituri de pe bulevardele cu nume de oameni din perioada interbelica.

Muzica devine insinuanta si apasatoare, monitorul...ca un stroboscop plin de culori stridente, imi inteapa ochii adormiti, ...durerea de cap se intide ca o caracatita gelatinoasa spre ceafa si spate.
Si sa nu uitam de nodul in gat si starea groaznica de cald...Insuportabil!

Degeaba deschid geamul. Aerul nu intra in casa. Se lipeste rece si umed de mine. Imi zburataceste fire rebele de par...

Dinti imi scrasnesc a iritare..

Peretii camerei devin apasatori...tind sa se apropie...sa ma striveasca...intre jegul prafos si greu.

Imi vine sa urlu..sa strig...dar tipatul ramane suspendat pe buze..

Oricum nu m'ar auzi nimeni

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu